Un măr pe zi va menține doctorul la distanță!

Adresa:

Str. Primăverii Nr. 2, Constanța

Ministrul Sănătății: Ce trebuie să știe toți pacienții despre medicamentele cumpărate chiar de ei pe perioada spitalizării

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a făcut o precizare pe care ar trebui să o cunoască toți pacienții din România. Aceasta se referă la drepturile pe care le au persoanele spitalizate și pe care majoritatea instituțiilor de sănătate din România nu le respectă.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că spitalele sunt obligate să asigure medicamentele necesară pacienţilor, iar în situaţia în care pacienţii cumpără medicamente în perioada în care sunt internaţi, vor putea deconta de la casieria spitalului contravaloarea medicamentelor şi materialelor.

„Aş vrea ca pacienţii să fie informaţi pentru că am constatat, de când am venit în minister, că nu se cunosc suficiente lucruri. Am fost surprinsă să aflu că pacienţii nu ştiu că pe perioada internării pacienţii nu trebuie să-şi cumpere nimic. Spitalul este obligat să le asigure. Scrie în lege. Pacientul trebuie să meargă să deconteze, cu factură şi chitanţă, medicamentele pe care le cumpără de la casieria spitalului. Are acest drept”, a declarat Sorina Pintea, la un post de televiziune…

Criterii de diagnostic clinic și paraclinic

    1. Istoric și examen clinic (necesare și la nivel de medic de familie)
    • deficit neurologic progresiv subacut care se dezvoltă în zile-săptămâni;
    • instalare de novo a crizelor de tip:

    –       focal,

    –       cu deficit ictal prelungit (peste 1 oră),

    –       status epilepticus,

    –       deficit focal interictal asociat.

    • pacienți cu cefalee, vărsături și edem papilar;
    • pareze de nervi cranieni (diplopie, deficit de câmp vizual, surditate de percepție unilaterală);
    • pacienți cu cefalee nemigrenoasă, instalată relativ recent (prezentă de cel puțin o lună), însoțită de ele- mente clinice caracteristice presiunii intracerebrale

     

    crescute (cefalee care trezește pacientul din somn, vărsături, confuzie).

    1. Analize de laborator: HLG, VSH, biochimie.
    2. Rgr. toraco-pulmonară
    3. CT cerebral (cu substanță de contrast):
    • are sensibilitate relativ mare, dar nu are specifi- citate;
    • nu este util pentru examinarea fosei posterioare.
    1. RMN cerebrală (cu substanță de contrast):
    • costuri crescute, nu este disponibil în teritoriu;
    • înlocuiește CT datorită sensibilității mai mari, ușurinței în efectuarea imaginilor multiplanare fără a pierde detalii și evaluării în condiții mai bune a răspunsului la tratament;
    • contraindicată în HIC.
    1. Biopsia:
    • Biopsia stereotaxică – mortalitate < 1%;
    • Biopsie deschisă.

    Punctele 1-6 reprezintă standard de practică.

    1. Puncția lombară:
    • nu se face de rutină;
    • rar furnizează informații diagnostice;
    • risc de herniere cerebrală;
    • utilă și necesară în carcinomatoza meningiană.
    1. Angiografia:
    • va fi cerută de neurochirurg, pre-operator;
    • vizualizează deplasarea vaselor de către tumoră și vascularizația acesteia;
    • diferențiază anevrismele de tumori.
    1. PET:
    • nu este disponibil momentan în țară;
    • costuri crescute;
    • ajută în diferențierea necrozei de iradiere de tumoră viabilă;
    • rol în ghidarea tratamentului oncologic.
    1. Spectroscopia RM:
    • metodă disponibilă;
    • experiență relativ redusă în centrele de imagistică;
    • diferențiază necroza de iradiere de tumoră activă, prin evaluare tridimensională cu înregistrarea simul- tană a RM clasice.
    1. EEG:
    • furnizează informații suplimentare despre funcția cerebrală;

     

    • poate arăta o tulburare focală dată de un neoplasm;
    • decelează modificări mai difuze, reflectând alterări ale statusului mental.

TUMORI CEREBRALE PRIMARE

  1. Introducere

Tumorile cerebrale primare reprezintă un capitol im- portant al neurologiei, fiind foarte diverse ca simptomato- logie, mărime, localizare, invazivitate.

Datele epidemiologice sunt în general limitate din mai multe considerente: complexitatea examenului histologic,

lipsa acestuia în unele cazuri, natura retrospectivă a unora dintre studii sau numărul mic de pacienți al altora, accesul inegal la noile tehnologii etc.

Din cauza lipsei unor date epidemiologice în legătură cu neoplasmele cerebrale din țara noastră, vom aminti câteva date din SUA. Aici sunt diagnosticate anual 24.000 de tumori primare cerebrale. Datele privind incidența lor provin din- tr-un studiu efectuat în 1973-1974, înaintea erei tomografiei computerizate. Aceasta este de 8,2/100.000 locuitori, în populația generală, frecvența crescând între 55-74 ani la 20,4%, vârstă de la care începe să scadă din nou la 15,4%. Alte surse estimează incidența anuală a tumorilor primare cerebrale din SUA la 15/100.000 locuitori. Numărul deceselor prin cancere, în 1996, a fost estimat la 400.000. Dintre acestea,

18.000 au fost prin tumori cerebrale primare. La copii, neoplasmele primare cerebrale reprezintă 22% din totalul cancerelor, aflându-se pe locul doi după leucemii.

Din punct de vedere histologic, glioamele (60%) cu predo- minanță masculină și meningioamele (20%) cu predominanță feminină sunt cele mai frecvente la adulți. La copii predomină meduloblastomul și astrocitomul.

Mortalitatea și morbiditatea au cunoscut o ușoară scădere datorită progreselor efectuate în anesteziologie, tehnicile microchirurgicale și stereotaxice, radioterapie, chimioterapie.

Nu există date privind costurile directe și indirecte ale acestei afecțiuni în țara noastră.